NINA într-o zi: impresii despre controlul automatizat în astrofotografie
NINA este un software gratuit pentru controlul captării în astrofotografie. Dacă întregul flux de fotografiere este deja bine cunoscut, configurarea lui nu este de fapt dificilă – mi-a luat cam o zi ca să mă descurc cu el.
Totuși, în comparație cu un alt software de control pe care îl foloseam mai des înainte – dezvoltat de un pasionat de aici, din Taiwan – configurarea NINA mi se pare, personal, puțin cam greoaie, iar pentru începători interfața nu este tocmai prietenoasă.
După ce l-am folosit efectiv o vreme, am descoperit și câteva neajunsuri: funcțiile de plate solving (rezolvare astrometrică) sau de planificare nu sunt grozave, iar majoritatea funcțiilor utilizabile au nevoie de conexiune la internet ca să funcționeze. Am încercat mai multe pluginuri locale, dar niciunul nu mi s-a părut la fel de rapid și eficient ca folosirea directă a SkySafari Pro pe telefon.
Un alt lucru de menționat: dacă se dorește cu adevărat o „automatizare completă”, teoretic trebuie achiziționate toate dispozitivele listate în meniul de echipamente; altfel, starea ideală de genul „a monta totul pe munte, a se culca imediat și a uita de tot după declanșare” este, de fapt, greu de atins. Un alt punct: programul RST ASCOM folosit pentru controlul monturii ecuatoriale consumă o grămadă de resurse de sistem, iar deocamdată nu pare să existe o soluție.
Postscriptum: după testarea în teren pe munte
Mai sus am menționat destul de multe neajunsuri, dar după ce am fotografiat efectiv cu el pe munte, aprecierea mea față de el s-a îmbunătățit de fapt.
Atâta timp cât configurarea este corectă, fluxul de fotografiere al NINA este de fapt foarte fluent – per ansamblu, cu mult mai lin decât software-ul cu care eram obișnuit înainte. Programul acela avea prea multe buguri (erori); înainte se bloca adesea de la sine în timpul fotografierii și trebuia repornit complet – aproape că se poate spune „o sesiune, o blocare”. În plus, carcasa lui era din plastic imprimat 3D, prost proiectată; deși îl foloseam foarte rar, clemele șuruburilor s-au stricat de la sine, iar carcasa s-a desprins. În comparație, NINA este mult mai stabil.
Sfaturi pentru pasionați aflați în etape diferite
Dacă cineva este începător și îmi cere să recomand o metodă de control, aș recomanda ZWO ASIAIR – configurare simplă, învățare rapidă. Dacă este deja la nivel intermediar sau este un veteran, aș recomanda mai degrabă controlul de la calculator, cu instalarea NINA pentru a gestiona întregul flux de fotografiere; flexibilitatea și posibilitățile de extindere sunt mai bune.