Imagini de la camere color: comparație între CFA-Split și Debayer
Imaginile brute captate de o cameră color (OSC) poartă un CFA (matrice de filtre de culoare), iar pentru a le transforma în date de culoare utilizabile există în principal două căi: una este „CFA-Split”, cealaltă este „Debayer”. Ce efect au aceste două abordări asupra detaliilor și zgomotului ulterior? Voiam să fac acest experiment de multă vreme, iar de data aceasta m-am apucat, în sfârșit, să le compar.
Patru trasee de prelucrare
Am conceput patru fluxuri de prelucrare pentru a le compara:
- Mai întâi CFA-Split, apoi eliminarea stelelor, apoi up sample (2x).
- Mai întâi CFA-Split, apoi up sample (2x), apoi eliminarea stelelor.
- Mai întâi Debayer (RGB combined), apoi extragerea R, apoi eliminarea stelelor.
- Mai întâi Debayer (RGB separated), apoi eliminarea stelelor din R.
Rezultate observate
- Imaginile la care s-a făcut mai întâi CFA-Split sunt mai neclare, dar traseul 2 are mai multe detalii decât traseul 1.
- Imaginile la care s-a făcut mai întâi Debayer sunt mai clare, dar în zonele unde SNR-ul fundalului este scăzut apar multe puncte negre.
- Traseul 3 și traseul 4 sunt absolut identice.
Concluziile mele actuale
- Dacă se face mai întâi CFA-Split, atunci ulterior este mai bine să se facă un drizzle 2x.
- Dacă se face mai întâi Debayer, atunci trebuie înfruntată problema zgomotului de fundal.
- Mai există o concluzie: dacă se face mai întâi CFA-Split, iar această imagine este folosită doar pentru culoarea RGB, canalul de luminanță fiind captat separat, rezultatul ar trebui să fie mai bun.
Trebuie însă adăugată o rezervă: imaginea folosită în acest test nu a fost calibrată (am găsit în grabă o fotografie pentru a o folosi), astfel încât rezultatul ar putea fi afectat din această cauză; o abordare mai riguroasă ar fi calibrarea înainte de testare.